O lege cu dedicație

 

 

      Spectacolul de înaltă clasă ( politică) susținut  în această săptămână de  formația de muzică lăutărească ” Trio Nana”, ai cărei componenți Băsescu, Ponta, Firea și-au dovedit încă odată vituozitatea dâmbovițeană, a eclipsat două evenimente care ar merita totuși atenția : Uniunea Bancară și Legea insolvenței.

  Plenul Parlamentului European a votat  marți  15 aprilie proiectul Uniunii Bancare. În aceiași zi,  Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor din Parlamentul României .

 Uniunea Bancară poate fi definită prin câteva fraze  rostite de către comisarul pentru piața internă Michael Barnier :”Este finalul epocii recapitalizărilor masive ale băncilor. Falimentul unei bănci europene este un pericol de anvergură națională atunci când guvernul încearcă să o salveze pompându-i bani din bugetul național.Este un atac direct asupra cetățenilor contribuabili ai căror bani sunt cheltuiți pentru repararea greșelilor altora” ( Euronews.15/IV.2014).

  Altfel spus, mecanismul de lichidare al băncilor din zona euro aflate în dificultate ( mecanism de rezoluție) nu va mai permite ca eventualele costuri să fie suportate de către contribuabili ci de către însăși sectorul bancar.

  Chiar dacă a venit mai târziu decât ar fi trebuit, Uniunea Bancară arată o schimbare radicală în concepția europeană privind politicile anti criză. Dacă în primii ani după izbucnirea crizei soluția părea a fi recapitalizarea băncilor din bani publici, pe spezele contribuabililor, odată cu apariția Uniunii Bancare se recunoaște nu numai ineficiența unei astfel de metode în absența unor reforme profunde ale sistemului bancar dar și faptul că nu numai cetățeanul  trebuie să suporte efortul de ieșire din criză. În același timp, se recunoaște rolul determinant pe care continuă să îl aibă statul în rezolvarea problematicii economice și sociale prin faptul că renunțarea la cheltuiala generată de recapitalizarea băncilor aduce bugetului posibilitatea orientării suplimentare a unor cheltuieli spre creșterea veniturilor salariale și de pensii în vederea creșterii consumului.

 Iată cum, asistăm prin efectele Uniunii Bancare la declanșarea unui lanț de procese care, pe lângă efectele directe asupra însănătoșirii sistemului bancar se înscriu într-o tendință de renunțare la politicile de austeritate prin impulsionarea consumului.

 Printr-o coincidență, în aceiași zi în care se vota la Strasbourg Uniunea Bancară, la  București se vota Legea insolvenței.

 Din păcate, este doar o coincidență de zi nu și de idei.

 Dacă Uniunea Bancară contribuie la combaterea evaziunii și la întărirea capacității bugetului de finanțare a economiei, Legea insolvenței românești aduce prejudicii procesului de colectare a veniturilor la buget și tolerează evaziunea.

 Astfel, pe lângă faptul că elimină noțiunea de bancrută și lasă numirea administratorului judiciar la dispoziția debitorului, faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, în noua lege creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare.Mai mult decât atât, Comisia Juridică a eliminate din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar.

 Conform declarațiilor publice ale analiștilor fiscali, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, ascund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea iar numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului. Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, marea majoritate ajungând în faliment afectând capacitatea de colectare a veniturilor la buget, mai ales în condițiile în care se estimează că cca.opt miliarde de euro creanțe bugetare sunt blocate prin proceduri de insolvență.

 Concluzia exprimată la unison de către specialiștii intervivați în media este aceea că dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi păstrează vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală.

  Prin modul cum a fost ” ajustată și cosmetizată” noua lege a insolvenței nu se poate elimina supiciunea de ” dedicație”. Este evident că legea trebuie să  promoveze insolvența  ca nouă și mai elaborată metodă a clientelei politice de a evaziona bugetul.

                                            Țara Ciobanului Ghiță

 

      Ciobanul Ghiță, devenit vedetă națională, a fost unul dintre cele mai inspirate clipuri publicitare din ultimii ani. Simpatic, jovial și neaoș, Ghiță a fost atât de popular încât nu numai o mulțime de bannere cu chipul său au umplut marile clădiri dar însăși premierul Ponta a dorit să dea o lovitură de imagine fotografiindu-se alături de el.

  Ghiță făcea reclamă pentru o rețea de telefonie mobilă dar mesajul era mai important pentru cine vroia să vadă lucrurile  în profunzime.
  Nu știu dacă autorii clipului au dorit așa ceva dar, cu voia sau fără voia lor, clipul avea o evidentă valoare de simbol.
  Ciobanul Ghiță era simbolul noii Românii. A unei Românii care a progresat și s-a civilizat enorm, care a îmbinat tradiția cu modernitatea, care emană vigoare , optimism și bucuria de a trăi. Ghiță, român neaoș cu zeghe și clop, chivernisit cu mii de oi pe care le vaccina după normele comunitare, franțuzit și cu umor fin își considera tradiționala mămăligă ca fiind croissant, utiliza în vârful muntelui cea mai modernă tehnologie pe siturile de socializare.
  Sper din tot sufletul ca domnișoara Ioana Petresu, noul nostru ministru de finanțe, să nu fi fost orbită de imaginea de clip a Ciobanului Ghiță și să fi crezut că țara acestuia  este chiar cea din a cărui guvern face parte și domnia sa.
 Din păcate, una-i gardul, alta-i leopardul. Una-i clipul, alta-i realitatea.
 Însăși ideia publicitară s-a dovedit a fi un fals cu ocazia tragicului accident aviatic din Munții Apuseni. Mult publicitatele rețele de telefonie mobilă s-au dovedit inoperantă, incapabilă să ofere câmp de acoperire pe tot teritoriu și, evident, incapabile să scoată din izolare și marginalizare multe colectivități rurale și mulți ciobani ghiță. Este greu de crezut cum s-a franțuzit cu croissante Ciobanul Ghiță când România deține cel mai mare procent de absenteism școlar din Uniunea Europeană. Este și mai greu de crezut cum se menține stare de sănătate , la norme europene, a șeptelului când în România sunt frecvente cazurile de gripă porcină și de tuberculoză bovină.

  Dacă domnișoara ministru chiar l-a crezut pe Ciobanul Ghiță atunci este de înțeles de ce domnia sa plănuiește să reducă evaziunea fiscală încercând să generalizeze plățile pe card și să introducă  conformare voluntară care presupune ca oamenii să îşi plătească singuri, din convingere, taxele şi impozitele. Sunt idei corecte și, cred cu convingere, reprezintă instrumente valabile de reducere a evaziunii, numai că, sunt premature în actuala țără a Ciobanului Ghiță.

 Adevăratul și autenticul Cioban Ghiță nu numai că  nu socializeză pe net și nici nu a auzit de croissant dar nici nu are acces pe sute de kilometri pătrați la un bancomat, la un oficiu poștal sau la o sucursală bancară. Rudele ciobanilor ghiță care locuiesc țara asta ,adică aproape 60% din populație,  sunt lipsiți nu de carduri bancare sau de conformare voluntară ci de apă curentă, canalizare și minimum de condiții igienice. Au cel mai mic consum de săpun, pastă de dinți și detergent din Uniunea Europeană.
 România are o problemă de prioritizare a obiectivelor și de etapizare a măsurilor.
 Mai sunt multe de făcut până să ne conformăm voluntar.
Dar dacă am porni invers ? Dacă am pleca de la ideia că ciobanii ghiță care au card și înțeleg conformarea voluntară vor fi stimulați și  vor renunța mai repede la comportamente balcano-dâmbovițene, vor acționa cu mai mult spirit civic și vor consuma mai mult săpun ?
  M-ar bucura să fie așa ! Să-i dăm domnișoarei ministru șansa de a încerca.

------------------------------------------------------

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

          Un sector exotic și arhaic al economiei românești : economia țigănească

 

   A trebuit să moară o personalitate a etniei rrome pentru ca mass-media să acorde mai multă atenție opiniilor și poziției unor alți reprezentanți de seamă ai acestei etnii. A fost un prilej de întâlnire cu diverși conducători ai unor comunități locale de rromi care au adus în fața opiniei publice imaginea unei alte lumi pe care o cunoaștem prea puțin și care nu are nimic de-a face cu cea promovată de vedete maneliste , regi autoîncoronați sau chiar de politicieni eleganți și elitiști care se declară  ” țigani” ca să dea bine la televizor.

 

   Există o economie de tip etnic

 

Lumea țigănească ( termenul nu are în accepțiunea mea nici cea mai mică notă peiorativă) este interesantă și din punct de vedere economic. Nu împart economia românească  în ” sectoare ale etniilor ” dar nu pot să nu admit că putem vorbi de o ” economie țigănească” deoarece am  argumente pentru  o tratare specială a ceea ce aș putea numi activități economice specifice conceptual, structural și managerial acestei etnii. Evident, nu mă refer la activități ale meseriilor tradiționale ( lingurari, spoitori, lăutari, căldărari, etc) ci la activități economice în sens larg. Deși  nu există date oficiale, este evidentă din realitatea ultimilor ani bogăția imensă pe care reprezentanții acestei etnii au adunat-o , reprezentând o acumulare  netă de capital, de neimaginat în condițiile normale de rulare a capitalului pe o piață de tip european și chiar pe o piață românească încă afectată de presiuni monopoliste și relații clientelare. 

   Cum se explică acest succes al economiei țăgănești ?

   La nivelul cetățeanului de rând, economia țigănească are imaginea îmbogățirii rapide și spectaculoase a acestei etnii, după 1990, exclusiv prin camătă, prostituție, droguri, cerșetorie și delicvență de orice tip.Este imaginea unei economii care viciază mediul economic și social și care nu ar fi putut prospera decât în condițiile unii stat slab din punct de vedere instituțional sau în condițiile unui stat corupt, complice la ilegalități și la evaziunea fiscală.

 Din păcate, acestă imagine corespunde în mare măsură realității.Chiar dacă nu întreaga etnie este responsabilă pentru această situație, generaliazarea nu poate fi evitată. ” Operațiunile” care caracterizează economia țigănească din România nu ar putea fi comparate decât cu cele de tip mafiot din prima jumătate a secolului XX de pe teritoriul SUA, dar trebuie spus că nu ar fi decât o comparație pur teoretică întrucât nu există nicio similitudine de condiții și de oportunități istorice.

  De ce,după1990, în nicio altă țară, diferitele grupări etnice locale sau emigrante  (albanezi, tunisieni,ucrainieni,etc) recunoscute pentru tendința de a practica același tip de activități (camătă, prostituție,droguri,etc) nu au avut același succes ca economia țigănească ?

  Un posibil răspuns poate fi găsit în specificul acestei economii care dispune de câteva avantaje comparative față de tipul clasic al economiei de piață.

 

Între exotism și arhaism

 

  Economia țigănească are  un caracter ce ar putea fi caracterizat drept exotic și arhaic căci, la fel ca orice exotism își are rădăcinile în alte locuri și impresionează prin aspecte neobișnuite, ciudate , unice. Astfel :

·        Organizarea ecomomiei țigănești este de tip tribal cu influențe asiatice. Păstrând proporțiile și principiile se poate spune că este o asemănare cu tipul japonez de organizare, pe caste, care a caracteriazat economia Japoniei până spre sfârșitul secolului XX. Tipul tribal țigănesc presupune o stratificare extrem de riguroasă și regului de funcționatre stricte ce conduc la o erarhizare care, în termeni economici înseamnă o subordonatre totală ( de tip feudal)  față de șefi. Motivarea activității și recompensarea ei nu se fac prin criterii de eficiență ci prin rangul și statutul fiecărui participant. Este, fără îndoială , un avantaj comparativ indiscutabil, cheltuelile cu retribuirea muncii ne fiind determinate de dinamica pieței muncii ci de ierarhizarea tribală în condiții de autotarism violent.

·        Procesul de concentrare al capitalului și al deciziei este mult mai simplu, mai rapid și mai eficient decât într-o economie clasică de tip piață datorită stratificării strcuturii sociale la nivelul etniei. Structura piramidală feudal tribală împarte etnia în ” plebe” și ” conducători”, rezultatele activităților economice fiind concentrat aproape în totalitate la nivelul unei minorități cu drept de ” viață sau moarte ” ( în sens economic) asupra majorității.

·        Capacitatea de transformare a unor avantaje comparative în avantaje competitive se traduce la nivelul economiei țigănești în capacitatea extraordinară a acesteia de transformare a unor îndeletniciri tradițional țigănești în oferte exclusive cu atribute monopoliste pe diferite segmente ale cereii întregii piețe românești. Deși pare fără importanță, oferta de

”entertrainment” pentru orice fel de eveniment sau sărbătoare vine majoritar din partea  economiei țigănești. Manelismul ( trebuie adăgat și ” ghicitul”) sunt la nivelul actualului grad de cultură al societății românești activități cu rulaj mare de fonduri și cu un grad de evaziune nemaintâlnit în alte domenii de activitate.

·        Economia țigănească dispune de un alt avantaj comparativ față de economia clasică și prin faptul că nu presupune cheltuieli de natură socială. La nivelul etniei, acumulările de capital sunt utilizate exclusiv în folosul elitei tribale fără nici o responsabilitate pentru soarta plebei care trăiește în majoritatea ei sub orice limită a sărăciei. Sarcina susținerii sociale a acesteia este lăsătă în seama economiei naționale românești.

 

Concluzii

 

   Camăta, prostituția, drogurile, furturile, cerșetoria și alte ” activități” sunt în cele mai multe cazuri catalogate ca delicte sau ” acte reprobabile și imorale”dar nu trebuie niciodată uitat că , înainte de toate, sunt activități economice deoarece

( ne place să recunoaștem sau nu) crează locuri de muncă și aduc profit.

  Ce fel de locuri de muncă, ce fel de profit și pentru cine este acest profit sunt însă întrebări și probleme importante care ar trebui să ne intereseze.

  Economia țigănească este o realitate a actualei economii românești și tinde rapid să devină o realitate a economiei europene. Grav nu este numai faptul că în marea ei majoritate este o economie delicventă și evazionistă ci și faptul că oricât de profitabilă ar fi, ea nu contribuie cu nimic la îmbunătățirea situației acestei etnii, nu contribuie nici la eliminarea sărăciei, nici la culturalizarea și nici la integrarea ei în societate. Este o economie cu reguli și principii feudale care are ca scop doar îmbogățirea la cote extreme a unei minorități de șefi, bulibașe, regi sau împărați.

  Concluzia finală este o întrebare : într-un stat membru al Uniunii Europene cum este România, economia țigănească este imposibil de controlat  sau este tolerată ?

  Înclin să cred că este tolerată .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctul pe zi

HOME / Punctul pe zi / Daimler Benz și Ținutul Secuiesc

 

Mircea Coșea

 

Daimler Benz și Ținutul Secuiesc

Intrarea UDMR la guvernare, acceptarea arborării drapelului secuiesc, precum și demonstrația jobbik-istă de la Târgu Mureș ne-au reamintit că este de bonton să ne revoltăm pe la televizor pe fundalul sonor al bine cunoscutului ”Noi suntem români”, interpretat de Nicolae Furdui Iancu.

De altfel, nici nu am avea de ce să ne preocupe prea mult aceste evenimente odată ce am fost anunțați, în maniera decernării Premiului Oscar, de către ministrul Agriculturii că diplomația română a obținut o importantă victorie prin acceptarea de către UE a mititeilor românești.

Lăsând tragi-comedia la o parte, trebuie să admitem că resuscitarea guvernamentală a UDMR, dar și răbufnirile medievale ale unor unguri de tipul Laslo Tokes deranjează profund majoritatea populației, iar poziția angelico-samariteană a diplomației românești față de atacul inadmisibil al iredentismului maghiar pare a fi nu numai lipsită de responsabilitate, ci chiar periculoasă.

Din punctul meu de vedere, evenimentele legate de cererea de autonomie a numitului Ținut Secuiesc ar trebui analizate într-un context mai larg și nu neapărat în termenii Trianon-ului sau al autonomiei secuiești.

Părerea mea, bazată pe o analiză macro-mondoeconomică și o serie de coincidențe deloc întâmplătoare, este aceea că asistăm la o serie de acțiuni de tip Gleiwitz înscrise în contextul actualei situații economice a Uniunii Europene. După cum se știe, UE nu a reușit să conceapă și să aplice o politică unică întregii zone pentru ieșirea din criză. Politica sa a constat în a lăsa fiecare țară în parte să se descurce pe cont propriu, intervenind doar punctual în zone (Grecia-Italia) considerate pericole pentru întreg sistem euro. O astfel de abordare, precum și lipsa unei politici bugetare unice, a determinat apariția unor rupturi în sistemul intereselor comunitare europene prin manifestarea unor interese divergente sau chiar contradicții între politicile economice ale țărilor membre.

Concluzia mea este că ne aflăm într-un moment în care concurența pentru investiții și creare de locuri de muncă devine mai importantă între țările membre ale UE decât între UE și alte zone economice (SUA- BRIC).

În acest cadru general, identific unele coincidențe extrem de interesante. Astfel:

a) Piața cu cea mai dinamică tendință de revigorare în cadrul țărilor UE s-a dovedit a fi piața auto;

b) Cea mai dinamică tendință de creștere și export a industriei auto a avut-o România, urcând pe un foarte important loc 8, depășind țări cu tradiție cum ar fi Italia;

c) Producători de top se orientează spre România, cosiderată a fi o țară cu cea mai evidentă vocație de ”export oriented auto industry” din Europa ( este o reproducere a modelului sud-coreean de dezvoltare din anii 1970-1980). Decizia Daimler-Benz de a construi o uzină pentru cele mai moderne cutii de viteză la Sebeș este o dovadă;

d) Proiectele de construcție a unor mari uzine auto ( VW, General Motors, Renault, Kia) în Rusia, Ucraina, Georgia au fost blocate din cauza problemelor politice ale zonei;

e) Ungaria, Polonia și Slovacia acționează în ultima perioadă extrem de puternic, atât prin luarea unor măsuri economice de atractivitate, cât și pe canale diplomatice pentru aducerea în țările lor investițiile din domeniul auto orientate anterior spre zona fost sovietică.

Venirea în forță a unei investitor de talia și statutul lui Daimler Benz este un semnal de atragere și al altor investitori în România care, deși nu are infrastructura celoralți concurenți are avantajul ”Logan”, adică a unui brend est-european care a câștigat în scurt timp ( prin raportul preț/calitate) o notorietate incontestabilă pe piața occidentală.

Intrarea României în zona geografică a instabilității politice ucrainiene ar fi putut fi utilizată și ca un mijloc de compromitere a unui important pilon al deciziei investiționale: stabilitatea politică. Deja, România devenise un candidat important la instabilitate prin iresponsabilitatea politicii interne. Pentru a accentua și mai mult imaginea de instabilitate și pericol secesionist, evenimentele de la Târgu Mureș nu puteau fi decât extrem de binevenite. Probabil au fost și bine gândite dacă luăm în calcul efortul de internaționalizare ( vezi ”oaspeții” străini ) și încercarea de a asimila situația cu cea din Crimeea.

Prevăd că următorul pas va fi crearea unor grupuri de ”purtători de opinie” care vor cere nu numai autonomia Ținutului Secuies, ci a întregii Transilvanii, măcar din punct de vedere al politicilor bugetare. Chiar dacă va fi doar un gest de imagine, el va contribui decisiv la pierderea interesului investitorilor străini pentru România.

Este marele moment ca cele două palate să înceteze circul și să se gândească și la soarta ” opincarilor” .

 

Publicat in DCNews.12/III

 

 

 

 

 

 

 

Antena3

Daily Income. Unde se duc banii de investitii anul acesta. Mircea Cosea: Va fi o drama si trebuie sa o preintampinam

Profesorul de economie Mircea Cosea este de parere ca ar trebui facuta o reprioritizare a investitiilor publice.Potrivit acestuia, o suma importanta de bani ar trebui data pentru consolidarea cladirilor."Specialistii spun ca este iminent un cutremur, avem o stare proasta a asigurarilor, iar organele locale si proprietarii clar nu pot face fata la asa ceva. Va fi o drama si trebuie sa o preintampinam", a spus Mircea Cosea, luni, la "Daily Income".De asemenea, profesorul sustine ca si domeniul invatamantului necesita imbunatatiri."Scolile in Romania nu au baza materiala, programul de austeritate a distrus sanatatea si invatamantul, nu mai vorbesc de spitale", a mai spus profesorul Mircea Cosea.Citeste si:Daily Income: Batalia pentru banii publici. Statul pune la bataie miliarde de euro pentru investitii publiceVezi AICI editia integrala a emisiunii "Daily Income cu Adrian Maniutiu"

2014-03-11

Antena3

Ministrii Guvernului Ponta III, CRITICATI de un profesor de economie. "Va fi greu sa faca fata"

Profesorul de economie Mircea Cosea nu s-a aratat impresionat de noii ministri tineri din Cabinetul Ponta III, dar nici unele mutari de la un minister la altul nu le considera potrivite."Nu am nicio parere negativa in legatura cu cineva, sa-i lasam macar o luna, sa vedem de fac", a spus Cosea.Iata ce a spus Mircea Cosea, sambata, la emisiunea Q&A, de la Antena 3:Rovana Plumb, la Ministerul Muncii- discursul domniei sale de la Comisie nu m-a surprins, imi arata ca nu are o percepere foarte clara a problemelor- este entuziasta, cu masuri imposibil de aplicat- cred ca ar fi trebuit sa ramana la Ministerul Mediului- sa promiti ca scoti oamenii din saracie, dar sa nu stii care e pragul saraciei... ma puneti in situatia de a ma intreba ce va face doamna Plumb acolo, in situatia unor lucruri care au ramas nerezolvate- la Mediu a fost un ministru perfect, a avut rezultate foarte bune Ioana Petrescu, la Ministerul Finantelor- sunt pentru includerea persoanelor tinere in guvern, dar o diploma de Harvard nu este e o garantie ca lucrurile vor merge bine in minister- m-a impresionat discursul ei din comisie, arata ca ea cunoaste teoretic economia moderna- imi fac griji in legatura cu cariera domniei sale, va fi greu pentru ea sa faca fata daca ramane la nivelul manualelor pe care le cunoaste atat de bine - cred ca e o alegere foarte buna, pe care Ponta a facut-o, e un castigBogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru Romanii de Pretutindeni - traieste cu impresia ca poate sa ne dea lectii, pentru ca vine din alta tara- el are solutii la toate problemele, desi in practica e foarte greu acest lucru. Mircea Cosea, despre Dan Sova, ministrul Transporturilor- eu il aprecizez pe Sova, il consider unul dintre cei mai inteligenti si culti tineri - sunt convins ca la Transporturi, poate fi bunMircea Cosea, despre Constantin Nita, la Ministerul Economiei- nu stiu ce va face el acolo- din prezentarea lui de la Parlament nu stiu ce are de gand sa faca, el merge pe ideea sa fie bine, ca sa nu fie rauRazvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie- CV-ul lui e de-a dreptul impresionant - ar putea sa aiba in guvern un cuvant care sa mentina simpatia lui pentru vechiul loc de munca (OMV Petrom).

 

Creditele neperformante, marea provocare a sistemului bancar in 2014

Sambata, 08 Martie 2014, ora 09:15

Interviu realizat de Larisa Nicolae pentru ”Business 24”

 

 

Stabilizarea creditelor neperformante este cea mai dificila provocare pentru institutiile de credit in acest an. Desi continua sa erodeze rezultatele financiare, specialistii financiari avertizeaza ca nu exista in prezent solutii care pentru stoparea cresterii ratelor neperformante.

Ponderea restantelor de peste 90 de zile din volumul total de credite si dobanzi acordate de banci a ajuns in decembrie 2013 la 21,87%, fata de 18,24% la finalul lui 2012, conform ultimelor statistici publicate de Banca Nationa a Romaniei. In 2010, rata creditelor neperformante era de doar 11,85%, asadar de 2 ori mai mica.

"Este foarte greu sa se gaseasca o solutie pentru stoparea creditelor neperformante, iar daca s-ar putea gasi, ea ar o solutie de ordin general. Asta ar inseamna o crestere a veniturilor populatiei, ceea ce nu se pune in discutie in momentul de fata. Eu nu vad posibilitatea ca de pe o zi pe alta sa asistam la o imbunatatire a raportului de rambursare", a declarat analistul economic Mircea Cosea, pentru Business24 .

Spre exemplu, in cazul liderului pe piata bancara BCR, rata creditelor neperformante (NPL) din portofoliul total de credite la 31 decembrie 2013 a fost de 29,2%, mentinandu-se stabila fata de trimestrele anterioare in baza unor eforturi de recuperare eficiente, vanzari de portofolii si in pofida reducerii totale a portofoliului de credite.

Procedura de "write-off" a creditelor neperformante

Banca Nationala a Romaniei discuta cu auditorii financiari pentru a gasi o solutie de write-off a creditelor neperformante, adica scoaterea in afara bilantului a respectivelor credite ce nu mai pot fi recuperate de la clienti.

In opinia analistului economic, implicarea BNR in acest proces este binevenita din punct de vedere al intentiei bancii centrale de a influenta raporturile macroeconomice, pentru ca aceste credite neperformante au o influenta negativa pe echilibrul macroeconomic si pe piata bancara. Insa este o problema care tehnic nu poate duce la rezulate foarte importante.

"Auditorii nu isi pot schimba nici metodele, nici viziunea pe care o au si nici rolul lor. Nu este o solutie care sa reuseasca sa stopeze cresterea ratelor neperformante", afirma analistul.

Recomandarea acestuia este ca bancile sa discute cu fiecare partener, sa aiba o politica mai flexibila si sa treaca la un proces de renegociere a creditelor si la o incercare de amanare a acestuia, pentru ca exista cazuri in care solutii s-ar putea gasi.

"Ar fi foarte bine daca s-ar putea mentine cel putin la nivelul la care sunt acum, fara ca acestea sa aiba o crestere importanta in viitor, posibila datorita scaderii intr-o anumita proportie a puterii de cumparare. Intra in vigoare la 1 aprilie noile taxe care vor duce la o crestere a preturilor in cascada, iar alte masuri care sa ridice veniturile chiar daca ar avea un efect electoral, eu nu le vad posibile in viitor", sustine Cosea.

In acelasi timp, acesta este de parere ca bancile sunt supuse unor presiuni foarte mari avand in vedere si dificultatile economice care au aparut pe fundalul instabilitatii politice, dar si presiunile din partea Ucrainei, si in perioada urmatoare este posibil ca acestea sa fie prudente ceea ce automat nu va conduce la o flexibilizare a raportului cu clientii.

Cum va evolua in 2014 rata creditelor neperformante

Analistul Mircea Cosea nu vede posibilitatea ca dupa o zi pe alta sa asistam la o imbunatatire a raportului de rambursare, insa nu exista nici riscul ca acestea sa creasca foarte mult.

"Creditele neperformante vor ramane la nivelul la care sunt acum, cu mici abateri in sus sau in jos. Doar o imbunatatire pe ansamblu a situatiei pietei bancare poate duce la un trend de reducere a creditelor neperformante. Insa experienta pe care Romania o are in neperformanta acestor imprumuturi va face ca bancile sa fie in continuare reticente in acordarea creditelor si mai ales in acordarea acelor credite de consum", concluzioneaza Cosea.

 

Romania, un haos general. Ce masuri economice sunt puse in pericol

Cum e subminata economia de haosul din Romania (M. Cosea)

Autor: Larisa Nicolae

Joi, 27 Februarie 2014, ora 15:30

Foto: EVZ

Schimbarile intempestive din ultima perioada, generate de ambitii si orgolii politice, submineaza avantajul dat in 2013 de cresterea economica, astfel ca 2014 ridica multe semne de intrebare, potrivit analistului economic Mircea Cosea
Cu toate acestea, 2014 este anul in care nu vom asista la masuri foarte importante in economie, este de parere analistul.

Mai mult decat atat, din cauza implicarii policticii in economie intr-o maniera abuziva, dar si ilogica, Romania a pierdut sansa de a avea un ritm de crestere important anul acesta.

"Miscarea politica facuta pe baza de ambitii si cu scopul obtinerii unor posturi in guvern submineaza avatajul pe care cresterea economica ni l-a dat in 2013. Este o pierdere enorma pe care o suferim pentru ca instabilitatea politica, grevata de ceea ce se intampla in Ucraina si cu ceea ce se intampla la ASF, da dovada ca in Romania este un haos general", a declarat Mircea Cosea pentru Business24.

Acesta se arata ingrijorat de schimbarile intempestive care "nu au nici un fel de argument economic, dar care destabilizeaza profund programul de crestere pe 2014".

Masurile puse in pericol de criza politica

Ca urmare a faptului ca am cazut intr-o capcana a improvizatiei guvernamentale, Romania risca sa piarda foarte mult interes investitional, crede analistul.

Dezvoltarea in 2014 si 2015 este una din pricipalele masuri care va fi prejudiciata de schimbarile de pe scena politica, spune acesta.

"Noul guvern va vrea sa isi imbunatateasca imaginea pe care a pierdut-o cu aceasta cearta si va incerca din toate puterile sa respecte angajamentele pentru ca intra in program electoaral.

Va face acest lucru prin punerea in aplicarea unor masuri cum ar fi eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea CAS-ului si va incerca poate chiar o reducerea a TVA la anumite produse. Insa toate acestea se vor face cu costuri foarte mari care vor prejudicia dezvoltarea in 2015 si nu se stie daca aceste masuri vor fi si in acord cu FMI", sustine analistul.

O alta masura pusa in pericol este Privatizarea CFR Marfa. Avand in vedere rezultatul si experienta foarte proasta de anul trecut, privatizarea CFR Marfa nu va avea succes nici in 2014, spune expertul.

"Nu cred ca in situatia actuala privatizarea CFR Marfa va avea succes pentru ca interesele pentru infrastructura unei zone aflate la marginea unui pericol major sunt aproape nule in acest moment.

Este sfarsitul lunii februarie, iar pregatirea privatizarii intr-o maniera corecta si profesionista ar dura de la sase pana la opt luni. Ori eu nu vad sa se intample asta, avand in vedere si rezultatul si experienta foarte proasta de anul trecut", completeaza Cosea.

Potrivit acestuia, la nivelul guvernului nu a existat nici o preocupare pentru pregatirea acestei privatizari, ba dimpotriva, s-au vazut lucruri mult mai grave cum ar fi reintrarea in insolventa a Hidroelectrica, o masura prezentata ca un mare succes - lupta impotriva "baietilor destepti"- dar care s-a dovedit a fi ineficienta.

"Golul din Buget": Potrivit analistului economic, introducerera si aplicarea accizelor este inevitabila pentru ca nevoia de bani pe care o are bugetul nu va putea sa fie satisfacuta altfel.

"Acest lucru va conduce la o crestere a preturilor pana la ultimul produs si suntem in marele pericol ca pe la jumatatea anului sa avem una din cele mai scumpe benzine din Europa.

Luand in calcul toate accizele si toate elementele care intra acum in pretul litrului la pompa si, de asemenea, luand in calcul efectul minim al accizei, am ajuns la concluzia ca pretul se va apropia de 7 lei", avertizeaza analistul.

Masura de reducere a ratelor nu este considerata serioasa in opinia analistului, intrucat ea nu apare in scrisoarea de intentie catre FMI.

"Aceste intelegeri nu le consider serioase pentru ca sunt doar verbale, dar ele privesc situtia bugetului Romaniei" afirma Cosea.

Absorbtia fondurilor UE si investitiile straine, prejudiciate

O serie de alte masuri punctuale luate de guvern si care puse cap la cap ar fi avut un rezultat cat de cat important, risca a fi primejduite de criza politica. In opinia analistului, anul acesta nu vom mai asista la o crestere importanta a absorbtiei de fonduri europene si a investitiilor straine.

De asemenea, va fi foarte complicat pentru Banca Nationala a Romaniei in contextul politic si intrenational sa mentina rata de schimb la un nivel acceptabil. In acelasi timp, din cauza pierderii interesului pentru piata romaneasca, exista riscul sa asistam la o crestere a preturilor, mai spune Mircea Cosea.

Destramarea USL si schimbarile de pe scena politica romaneasca

Criza politica din ultima vreme a fost generata de demisia ministrilor liberali din functii, dupa ce Uniunea Social Liberala (USL) a fost desfiintata de catre presedintele Partidului National Liberal, Crin Antonescu.

Fostul prim-ministru liberal, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat ca nu este de acord cu ruperea USL, si a anuntat, de asemenea, intentia de a forma un nou partid si de a candida la alegerile prezidentiale impotriva lui Crin Antonescu.

Premierul Victor Ponta anunta, la randul sau, ca are in plan refacerea USL, cu un candidat unic la prezidentiale, fie el Tariceanu sau Antonescu.

Noul Guvern poate schimba strategia fiscal-bugetara. Dar nu vrea

Schimbarea structurii guvernamentale permite Guvernului rezultat in urma unei noi majoritati parlamentare sa schimbe Strategia fiscal-bugetara stabilita de vechiul Executiv, a declarat presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, in contextul destramarii aliantei de guvernare si al negocierilor pentru formarea unui nou Guvern.

Insa analistul nu se arata convins de decizia guvernului de a face aceasta schimbare de teama alegerilor. "Cred ca se va gandi de doua ori inainte. Aceasta schimbare nu are cum sa aduca nimic bun imediat si ca sa nu cumva sa il prejudicieze la alegeri, nu va face lucrul acesta" completeaza analistul.

Acesta este de parere ca se va incerca sa se mentina imaginea unei economii prospere asa cum s-a facut si pana acum, adica "va fi mai multa propaganda decat masuri".

Intrebat daca va introduce in acest an taxa de solidaritate, cu care PNL nu era de acord, dar in conditiile in care liberalii s-au retras acum de la guvernare, Ponta a spus ca in acest an nu doreste sa schimbe sistemul fiscal.

"Initial PNL a fost de acord (cu taxa de solidaritate - n.r.), dupa aceea nu a mai fost de acord, dar s-ar putea sa fie din nou de acord. Important este ca nu dorim in acest an sa schimbam niciun fel de sistem fiscal.

Nu se creste nicio taxa peste 16%. Din pacate, nu o sa putem, cel putin in 2014, sa aplica ceea ce am stabilit cu PNL, si anume cotele de 8% si 12% pentru cei cu venituri mici, pentru ca bugetul este deja facut. Daca o sa putem in 2015, in mod sigur o vom face", a spus Ponta.

 

COȘEA : 2014, un an înşelător pentru economie

Interviu Curierul Național

 

Coşea: Se va crea impresia că este un an bun care va duce economia în sus, dar bazele sunt artificiale ceea ce înseamnă că 2015 va deconta toate cheltuielile
"Creşterea economică din 2013 este pierdută prin cheltuielile guvernamentale mai mari şi prin evaziune, deci nu avem o bază solidă de declanşare a economiei în 2014"

Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităţilor (2,8%) şi analiştilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru faţă de octombrie-decembrie 2012. Pentru 2014, Guvernul şi FMI mizează pe un avans economic de 2,2%.
"Anul 2014 va înregistra o creştere a consumului intern nu foarte mare, dar va înregistra, pentru că Guvernul având două elemente electorale importante de rezolvat va forţa creşterea veniturilor. Decontarea acestor creşteri care se face pe bază ireală - pentru că nu avem o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii - se va face după alegeri în anul 2015. Deci, 2014 după părerea mea este un an înşelător, se va crea impresia că este un an bun care va duce economia în sus dar bazele sunt artificiale ceea ce înseamnă că 2015 va deconta toate cheltuielile. Asta şi pentru că această creştere economică a anului 2013 nu este valorificată productiv. Creşterea economică din 2013 este pierdută prin cheltuielile guvernamentale mai mari şi prin evaziune, deci nu avem o bază solidă de declanşare a economiei în 2014 ci doar această impresie că economia merge bine. Efectele nu sunt încă cunoscute, deci nu am mari speranţe că anul 2013 va fi continuat cu o rată de creştere măcar asemănătoare în 2014 şi în continuare", a declarat, pentru Curierul Naţional, analistul economic, Mircea Coşea.
Întrebat care sunt principalele provocări pentru acest an, Coşea a indicat anul electoral, situaţia incertă a agriculturii, rata de schimb valutar şi posibile mişcări sociale. "Principala provocare este anul electoral, deci instabilitate politică. În al doilea rând, nu cunoştem încă situaţia agriculturii în 2014, nu ştim dacă ea va fi la fel de bună ca în 2013 ca să ne ducă mai departe. O altă provocare este rata de schimb care în an electoral nu întotdeauna urmează drumuri economice, anumite sinuozităţi datorită contracţiilor sociale şi politice care au loc. De asemenea, cred că în 2014 vom mai avea încă o provocare importantă şi anume cred că vom avea posibilitatea unor mişcări sociale", a precizat analistul.
El a afirmat că nu putem să negăm că la această dată economia României conform statisticii arată mai bine decât ne-am fi aşteptat. "Este o conjunctură favorabilă de care România a beneficiat, în principal o reluare, este adevărat nu foarte tumultoasă, dar o reluare a pieţei auto în Europa de Vest, iar exportul nostru a contribuit. Un lucru extraordinar de important, covârşitor, este producţia agricolă care a forţat şi exportul de cereale, deci este absolut conjunctural", a explicat Coşea.
Potrivit fostului ministru al Economiei, avansul PIB de anul trecut "se datorează în primul rând unor factori naturali, - meteodependenţa agriculturii româneşti, de această dată  a fost un factor favorabil, şi, în al doilea rând, activităţii bune pe care capitalul străin şi multinaţionalele o au în România, ele fiind la baza exportului pe care l-am avut.
Întrebat pe ce se vor baza motoarele creşterii economice în 2014 şi ce sectoare ar trebui prioritizate de către Guvern, Mircea Coşea a arătat că nu există deocamdată niciun fel de imagine asupra intenţiei Guvernului de a folosi această creştere economică ca o bază pentru menţinerea trendului şi în acest an.

Veniturile suplimentare, anihilate de creşterea preţurilor

"Guvernul nu are niciun fel de opţiune, iar cea pe care o are este contradictorie. Adică Guvernul intenţionează ca pe lângă export să promoveze şi o creştere a consumului intern, lucru pe care îl face contradictoriu. Măsura aceasta cu reducerea ratelor la jumătate la credite este una cu efecte perverse mai mari decât efectele pozitive şi foarte greu de pus în aplicare", a explicat Coşea principalele provocări ale anului 2014.
Toate veniturile pe care Guvernul le-a dat sau intenţionează să le dea suplimentar populaţiei prin măsurile pe care ni le-au spus pentru a forţa consumul vor fi anihilate în mare măsură prin creşterea preţurilor care este explicată prin introducerea accizei de la 1 aprilie, a explicat analistul economic, făcând referire la majorările deja făcute ale salariilor şi pensiilor, la creşterile salariului minim dar şi la  elemente care sunt încă în discuţie precum reducerea CAS şi a impozitării pe profitul reinvestit.
"Acciza la combustibil va avea un efect de cascadă, un efect în lanţ asupra tuturor preţurilor la produse şi la servicii în România. Mai este şi taxa pe stâlpi, pe instalaţiile industriale, care va contribui şi ea la ridicarea preţurilor, mai este liberalizarea preţului la gaz care va conta în sensul creşterii şomajului pentru că multe întreprinderi care folosesc gazul nu mai pot să mai lucreze în continuare. Mai este creşterea preţului la gigacalorie care a desfiinţat practic producţia de legume şi fructe autohtone în solarii şi sere", a mai spus Coşea, precizând că 2014 are şi măsuri pozitive de aşteptat încă nu puse încă în practică şi măsuri negative care contrabalansează într-un fel măsurile pozitive.

>

Interviu Coșea :Sistemul bancar ramane in zodia fuziunilor si in 2014. Afla ce mutari pregatesc creditorii din Romania

 

Datorita potentialului relativ modest de crestere pe care il ofera acest an afacerilor din domeniul bancar, fuziunile vor reprezenta o strategie dezirabila si in 2014. Dincolo de avantajele strategice evidente ale reorganizarii pietei, fuziunile vin la pachet si cu o serie de riscuri care pot afecta piata romaneasca, precum restructurarile masive de personal si politizarea conducerii.


Aspectele pozitive si negative ale fuziunilor pe piata bancara


"In general, in alte tari si in alte perioade, fuziunile au reprezentat o sporire a capacitatii de finantare a economiei si o oarecare liberalizare conceptuala a politicilor bancare in sensul unei mai mari implicari in economia reala si a unor mai mari libertati in ceea ce priveste alegerea clientilor" a declarat pentru Business24 Mircea Cosea.
Exista de asemenea si alte aspecte pozitive, precum repozitionare pe piata a unor banci care par sa fie mai puternice si care din acest punct de vedere vor avea un cuvant mai greu de spus in relatia cu BNR si in relatia cu alte banci comerciale pe piata.

Pe de alta parte, exista si efecte negative. Acestea sunt legate de o anumita tendinta de monopolizare a politicilor bancare pe piata creditului comercial, de o oarecare impunere din partea bancilor puternice aparute din fuziuni a unor criterii de evaluare a creditului si a elementelor principale ale acestuia cum ar fi termenul, dobanzile, garantiile.

De asemenea, vor exista aspecte negative si din punct de vedere al raporturilor pe piata muncii, pentru ca de obicei aceste fuziuni sunt urmate de restructurari masive de personal, de sedii, de locatii. "Acestea sunt elemente care duc la crestrea numarului somajului in randul personalului bancar" sustine analistul.

In acelasi timp, efectele negative ar putea sa apara si din punctul de vedere al bancii care face fuziunea si care, reprezentand o banca din strainatate, ar putea sa aduca in Romania un punct de vedere mai clar si mai precis al unor banci din strainatate privind expunerea pe piata romaneasca.

Nu in ultimul rand, mai exista un efect negativ pe care analistul economic il previzioneaza, si anume acela al "politizarii consiliului de administratie si al conducatorilor, pentru ca presiunea politica va juca un rol important si in fuziunile pe piata romaneasca, prin negocieri cu banca mama sau chiar prin niste presiuni care sunt mai putin cunoscute in culise."

Fuziunile continua in 2014

Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a aratat ca in materia fuziunilor in 2014 exista doua banci care "se tatoneaza", dupa ce au ajuns la concluzia ca exista compatibilitate atat pe protofolii cat si pe modelul de afaceri.

"Actionarul uneia doreste, iar actionarul celeilalte si da si nu. Una dintre institutii este din grupul doi de banci, cu o cota de piata intre 1% si 5%, cealalta este cu o cota sub 1%. Niciuna dintre cele doua banci nu este din Grecia", a detaliat Cinteza.

Oficial insa, mai multe banci sunt de vanzare, iar cele mai plauzibile tranzactii ce s-ar putea realiza in 2014 sunt vanzarea unui pachet minoritar de actiuni al Bancii Comerciale Carpatica si preluarea subsidiarelor Millennium Bank si Marfin Bank.

Agenda celor mai probabile tranzactii ale anului 2014

Millennium Bank: Millennium BCP, cea mai mare banca listata din Portugalia in functie de active, se va retrage din Romania prin vanzarea subsidiarei Millennium Bank, care detine sub 1% cota de piata, decizia facand parte dintre masurile de restructurare convenite cu reprezentantii Comisiei Europeane. Termenul limita convenit cu Comisia Europeana pentru vanzare este iunie 2015, insa banca asteapta cu incredere sa gaseasca in 2014 un cumparator.

Marfin Bank: Intr-o etapa mult mai avansata de derulare a pricedurii de vanzare se afla si Marfin Bank. Tranzactia preconizata cel tarziu pana la finalul anului nu s-a realizat, insa banca cipriota este in continuare de vanzare.

"Fuzionarea se poate face si in conditii in care avantajele nu sunt imediat vazute, pentru ca cel care fuzioneaza cu putere mai mare mizeaza pe preluarea cotei de piata pe care o are cealalta banca. In cazul Marfin Bank, cel care face fuziunea s-ar incarca cu o serie intreaga de defecte, de nereguli si de daune. Este o chestiune greu de relizat pana la tremenul dat de FMI", a declarat analistul Cosea.

Banca Comerciala Carpatica: Atunci cand apar discutii despre banci locale de vanzare, Banca Comerciala Carpatica ocupa un loc special, in ultimii ani vehiculandu-se cateva informatii despre posibili pretendenti ai institutiei de credit din Sibiu. In final insa, nu s-a infaptuit nimic.

"In cazul bancii Carpatica, o fuziune ar insemna o incercare de a o salva in ultima instanta si nu prin culoarul asigurarilor, ci pe cel bancar. Dar ar fi o exceptie. Eu nu pun in discutie cazurile particulare, in care se incearca sa se salveze o banca sau sa salveze o situatie care atrage dupa ea mai multe cutremure politice" sustine analistul.

Alte banci din Romania scoase la vanzare

In conditiile in care trebuie sa isi retraga activitatile din toate tarile din regiunea Europei de Est, grupul bancar National Bank of Greece (NBG), care detine 85% din actiunile Bancii Romanesti, cauta cumparator pentru banca.

De asemenea, Volksbanken AG (VBPS), banca mama a Volksbank Romania, are in vedere vanzarea subsidiarei locale dupa ce banca ruseasca Sberbank a cumparat cea mai mare parte din subsidiarele europene ale Volksbank.

"Acestea sunt banci cu cote foarte mici pe piata si ele vor fi pana la urma cuprinse intr-un proces de fuzionare. Din punctul meu de vedere, procesul de fuziune va fi influentat si de marile banci care vor intra in joc pentru a castiga cote de piata. Astfel, bancile mici pot fi atrase intr-o fuziune cu o banca mai mare. Intre ele e mai greu sa fuzioneze pentru ca toate bancile mici vin cu defecte" concluzioneaza Mircea Cosea.

Sursa: Business24.ro